Cine are incredere in liderii politici este un mare naiv! Cam asta ar fi mesajul unui recent sondaj de opinie cu tema sinceritatea liderilor clasei politice. Cetateanul stie ce vorbeste. Are suficiente argumente pentru a-si sustine parerea. In toti acesti ani i s-au pus pe tava nenumarate dovezi privind dezinteresul politicienilor fata de alegatori in situatii de criza profunda. Daca a ajuns Gigi Becali sa fie considerat cel mai sincer lider de partid, va dati seama cum se prezinta scara valorilor in opinia omului de rand. De aici si acea dezamagire fata de demnitari si de institutiile pe care le reprezinta. Practic, politicienii in cauza au contribuit direct la scaderea increderii populatiei in institutiile statului pana la cel mai inalt nivel. Este foarte grav ca prin dezinteres si indiferenta, minciuna, dispret, lacomie si aroganta, la care se adauga desconsiderarea legilor, unii lideri au obligat electoratul sa-si schimbe optiunea politica in favoarea unor personaje la prima vedere sincere, dar nu si oneste. Faptul ca repondentii din sondajul CURS il cred pe presedintele PNG mai sincer decat toti ceilalti lideri reprezinta o palma data clasei politice la 16 ani de democratie postdecembrista. Aici nu este vorba de recunoasterea unor eventuale merite ale lui Becali, ci mai degraba de o sanctiune data acelor oameni in care electoratul a sperat ca vor fi in slujba interesului national. Onestitatea politicienilor pesedisti este cunoscuta. A fost dovedita din plin. Nenorocirea este ca astfel de comportamente au fost copiate si de unii politicieni aflati astazi la putere. Nu ma refer la hotii. Si nici la ciocoismul baronilor din teritoriu. Ar fi prea mult. Am in vedere doar atitudinea in relatia cu electoratul. Sunt lideri care au uitat cine i-a votat. Au promis multe si fac foarte putin. Demagogia inca functioneaza, in timp ce populismul capata accente nebanuite. Inte