In vara lui 1945, ministrul comunist al Justitiei, Lucretiu Patrascanu, a sustinut "in inima Transilvaniei" - la Cluj (sala Colegiului Academic) si Sibiu (Teatrul Municipal) - discursuri care l-au consacrat in istoriografia comunista din ultimele trei decenii ale regimului ca dusman al sovieticilor si nationalist.
Cuvantarile din vara lui 1945
Cum incepusera "devierile nationaliste" ale lui Patrascanu? Acuza este importanta si ea trebuie contextualizata deopotriva in "problema Transilvaniei", dupa cel de-al doilea razboi mondial, si in importanta pe care i-o acorda Stalin, care se considera un expert in problemele nationalitatilor.
CLUJ, 1945. Prima manifestare taxata ca nationalista a fost discursul din vara lui 1945 tinut la Cluj. In sala Colegiului Academic, in 13 iunie, ministrul Justitiei in Guvernul Groza se adreseaza unui auditoriu alcatuit din intelectuali, printr-un discurs construit dupa toate regulile retoricii, astfel: "Tovarasi, prieteni, doamnelor si domnilor, timp de opt zile am vizitat Ardealul de Nord". Inainte de a pleca, a tinut ca la Cluj ("in inima Transilvaniei") sa expuna observatiile si concluziile calatoriei. Se afla in Ardeal - subliniaza el - "ca trimis al Guvernului pentru a strange legaturile intre acest colt de tara si Romania, intre Guvern si Ardeal". Se angajeaza, in fata auditoriului, sa spuna adevarul "fara nici o rezerva", pentru ca "numai asa vom putea rezolva problemele noastre generale si problemele noastre locale".
STAREA DE FAPT. Printre constatarile expuse de Patrascanu, cea dintai se refera la "o stare de spirit plina de neliniste si nesiguranta" in Ardealul de Nord, "o rezerva dusa pana la adversitate fata de aparatul administrativ si fata de Statul roman, intr-o parte a populatiei maghiare si in special in secuime". A observat chiar "rezerve din partea populatiei romanesti fata de Guvernul Groza". "S
