La Constanta, unii dintre cei care isi iau avant pentru a sari din barca PSD in barca PD invoca sentimentalismele generate de... prima lor dragoste in politica! Imi aduc aminte ca in urma cu cativa ani, la despartire, s-au spurcat reciproc! Cei care paraseau atunci Partidul Democrat, pentru a urca in barca puterii pesediste, se jurau ca nu vor mai reveni in veci la ceea ce ei numesc acum, cu ipocrizie, prima dragoste in politica! Asezati, de bunavoie si nesiliti de nimeni, in genunchi in fata mai-marilor PSD, jurau credinta si dragoste vesnica! Un timp, pentru a fi cat mai credibili cu putinta, au balacarit partidul caruia tocmai ii intorsesera spatele, facandu-l albie de porci! Trocul politic a dezbinat multe grupari si a destramat prietenii. In anul de gratie 2006, asistam la acelasi scenariu, chiar fara nici o diferenta, dar in sens invers. Cei care invoca prima lor dragoste in politica nu dau semne ca ar fi marcati de vreo jena! Dupa ce au fugit de acasa cu banii parintilor, chefuind pe mesele fostului partid de guvernamant, se intorc in PD ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat! Nici macar nu-si pun cenusa in cap vizavi de vorbele de ocara rostite candva la adresa unei formatiuni politice care i-a facut oameni. Si-au reluat locul cu seninatate, ca si cum vechimea in partid ar echivala cu vechimea in campul muncii, si asteapta sa fie reinstalati in functiile de conducere pe care le-au abandonat in urma cu cativa ani. In cazul unor traseisti politici, prima dragoste ii chinuieste atunci cand simt ca nu mai sunt pe val. Sigur, astazi, tinand cont de configuratia politica, e mai comod si mult mai avantajos sa fii membru al Partidului Democrat. Se intelege de la sine de ce... Se leapada dumnealor cat mai repede cu putinta de haina ponosita a PSD ca sa fie primii la garderoba PD. Ca sa nu va mai spun ca e cate unul cu tupeu care se da... membru fondator si vector de baz