La momentul stabilirii acestei rute pentru segmentul romanesc al Coridorului IV, situatia infrastructurii nu era deloc imbucuratoare. Practic, pe acest traseu exista numai autostrada Bucuresti - Pitesti, construita in anii '60, in timpul regimului lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, in lungime de 113 km. Se mai adauga o mica portiune de autostrada, de numai 17 km, intre Fetesti si Cernavoda. Lucrarile la autostrada Bucuresti - Constanta, incepute inainte de 1989, fusesera abandonate din lipsa de fonduri. Nici vorba de centuri ocolitoare ale oraselor sau macar de vreo intentie de continuare a proiectului autostrazii in partea sa vestica. Coridorul IV de transport pan-european, mai exact portiunea care traverseaza Romania, a starnit in ultima perioada o serie de controverse. La baza lor au stat unele luari de pozitie la nivel european, care insa nu aveau caracter oficial, cum s-a dovedit ulterior, si care incercau sa acrediteze ideea ca acest coridor de transport ar putea ocoli Romania. De la Nadlac la Constanta Traseul Coridorului IV, stabilit acum aproape zece ani de zile la Helsinki, a ramas acelasi si in prezent. Pe teritoriul tarii noastre, Coridorul IV rutier (caci cel feroviar urmeaza alt traseu) intra pe la Nadlac, continuandu-se pe ruta Arad - Deva - Orastie - Sebes - Sibiu - Ramnicu Valcea - Pitesti - Bucuresti - Fetesti - Constanta. De la Nadlac la Constanta, coridorul strabate 826 km. Sectorul vestic, pe plan secund Abia in 2001 au fost reluate lucrarile de investitii in autostrazi, pe tronsonul Bucuresti - Constanta. Nu putine au fost vocile care au contestat aceasta decizie, argumentand ca prioritar ar fi trebuit sa fie segmentul coridorului din partea de vest a tarii, in conditiile in care spre Constanta traficul este ridicat numai trei luni pe ani, in timpul sezonului pe litoral. Pana in momentul de fata, Autostrada Soarelui, asa cum a fost ea denumi