informaţie, la confidenţialitate sau la angajare", spune Clarisa Bencomo, autoarea studiului HRW, care a investigat, timp de cinci luni, modul în care copiii şi tinerii infectaţi cu HIV din informaţie, la confidenţialitate sau la angajare", spune Clarisa Bencomo, autoarea studiului HRW, care a investigat, timp de cinci luni, modul în care copiii şi tinerii infectaţi cu HIV din România sunt trataţi de societate şi de autorităţi. Potrivit raportului, mai mult de 40% din cei 7.200 nu sunt implicaţi într-o formă de şcolarizare, iar cei care au curajul să meargă la şcoală "îşi asumă riscul ostracizării şi al abuzului din partea profesorilor şi a altor elevi sau chiar al excluderii lor din şcoală dacă statutul lor HIV este aflat". Cercetătorii HRW au arătat şi că există doctori care refuză, în mod frecvent, tratarea copiilor şi tinerilor cu HIV, că sunt medici care-i marginalizează sau reprogramează consultaţiile, că sunt cazuri în care personalul medical strigă în gura mare "Să vină cel cu SIDA!", în săli supraaglomerate. Negării dreptului la tratamente medicale de rutină - îngrijire stomatologică, dermatologică, ORL etc. - i se mai adaugă şi întreruperile în distribuirea de medicamente antiretrovirale, care blochează capacitatea retroviruşilor (cum e şi HIV) să se multiplice în organism. "Încălcări ale confidenţialităţii de către personalul medical, autorităţile şcolare şi angajaţii publici sunt frecvente şi rareori sunt sancţionate în ciuda consecinţelor deseori grave pe care astfel de încălcări le pot avea pentru copii şi familiile lor", se mai precizează în raportul HRW, care mai menţionează şi că tinerilor HIV-pozitivi li se poate refuza în mod arbitrar angajarea, întrucât legile în vigoare impun testarea medicală obligatorie pentru multe meserii, chiar dacă, la unele dintre acestea, pericolul transmiterii HIV este minim. Nici dreptul acestora la informare nu este ga