Am prezentat cartea Despre ucenicie, a lui Mihai Sârbulescu, atunci cînd a apărut " în 2002, la Editura Anastasia. Consistentă carte de interviuri, de fapt discuţii mai ample, uneori cu doi sau chiar cu trei interlocutori, pe care pictorul Mihai Sârbulescu le realizează cu treisprezece pictori din prima linie a artei noastre de astăzi, Despre ucenicie a devenit din ce în ce mai greu accesibilă şi tot mai căutată, în special de către studenţi, acesta fiind şi motivul reluării comentariilor pe marginea ei. Rînd pe rînd, se regăsesc în paginile cărţii, în ipostază de actori principali, pentru că unii revin şi în contexte în care accentul nu cade pe prezenţa lor, Gheorghe Berindei, Horia Bernea, Sorin Dumitrescu, Constantin Flondor, Paul Gherasim, Ion Grigorescu, Mihai Horea, Florin Mitroi, Horia Paştina, Ştefan Sevastre, Afane Teodoreanu, Mircea Tohătan şi Vasile Varga. Cîţiva dintre aceşti artişti, Horia Bernea, Florin Mitroi, Vasile Varga, au dispărut între timp, devenind, ei înşişi, istorie, iar Paul Gherasim, ideologul din umbră şi pictorul extrem de precaut, a păşit decis în spaţiul public şi a deschis, în ultima vreme, vreo trei expoziţii.
Prezenţa constantă este aceea a lui Mihai Sârbulescu însuşi, moderatorul şi, în acelaşi timp, cel de-al paisprezecelea pictor care provoacă şi, implicit, participă la ampla discuţie despre ucenicie.
Pentru o mai bună înţelegere a naturii şi a scopului cărţii Despre ucenicie, unică pînă acum în literatura noastră de specialitate, unică atît prin intenţia de a smulge mărturisiri directe unor personalităţi pentru care, cu vreo cîteva excepţii, nu exprimarea narativă constituie partea lor tare, cît şi prin consecinţa acestei provocări, adică prin profunzimea şi acurateţea evocărilor, concepţiilor artistice şi judecăţilor proprii, trebuie amintit faptul că Mihai Sârbulescu, pe lîngă faptul că