Dupa Rosia Montana, Abrud, Campeni, Alba Iulia si Zlatna, seria consultarilor organizate de compania miniera Gabriel Resources (GR) pentru raportul de evaluare a impactului aspura mediului (EIM) va continua in localitatile Brad, Cluj, Turda, Bistra, Baia de Aries, Lupsa, Bucuresti si Deva. In cadrul dezbaterilor care au avut loc, in data de 31 iulie, la Alba-Iulia, reprezentantii companiei au conturat imaginea "paradisului" ce ar urma sa se reverse asupra Apusenilor, in cazul concretizarii proiectului de exploatare auro-argintifer al companiei amintite. "Planurile noastre sunt de a transforma Rosia Montana dintr-o zona monoindustriala intr-o zona care se poate sustine economic fara industrie miniera, odata cu incheierea acestui proiect. Avem 25 de milioane de dolari in bugetul nostru pentru patrimoniul cultural; 135 de hectare de zona protejata, un program pentru biodiversitate exceptional, un program de cercetare arheologica exceptional si unic; vom continua, ca si pana acum, sa platim taxe si impozite catre autoritatile locale. 95% din populatia comunei Rosia Montana sustine proiectul nostru” a declarat vicepresedintele Gabriel Resources, John Ashton. Potrivit Asociatiei Aurarilor Alburnus Maior, oponenta proiectului minier de la Rosia Montana, "dezbaterile publice au inceput fara un certificat de urbanism valabil, titularul de proiect obtinand un certificat de urbanism nou in mai 2006, cu toate ca cel vechi este inca suspendat". Totodata, se arata intr-o contestatie a Alburnus Maior adresata, recent, Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor (MMGA), "noul certificat de urbanism reflecta o noua intentie de proiect, incompatibila cu intentia de proiect depusa in vederea inceperii procedurii de obtinere a acordului de mediu". In sumarul punctelor slabe ale EIM, sesizate de Alburnus, intra si lacunele Planului de Management al Patrimoniului Cultural conceput de Gab