Personajele literaturii române se află adesea, între ele, în stări conflictuale care culminează cu schimburi de lovituri mai mult sau mai puţin vătămătoare. Pentru ele se utilizează mîinile goale, dar şi arme albe sau de foc.
Nu ştim cum plănuiau ciobanii să-l ucidă pe stăpînul Mioriţei, dar în remake-ul lui Sadoveanu e clar: cu baltagul. În schimb, unul dintre ucigaşi moare pe o cale neaşteptată: sugrumat de cîinele victimei sale.
Un roman de Radu Rosetti se intitulează explicit: Cu paloşul. Acelaşi autor are în alt roman, Pacatele slugeriului, un sluger bun ţintaş, un fel de campion la pistol viteză. Performanţele atribuite de Rosetti slugerului, pe vremea unor pistoale cu cremene, sînt absolut incredibile.
Paloşul e utilizat eficient de Ştefan cel Mare împotriva trădătorului paharnic Ulea. La Delevrancea faza se petrece în culise. Domnitorul revine în scenă şi se scuză oarecum pentru fapta sa de a folosi semnul puterii împotriva unui om neînarmat:
- Murise înainte de a-l izbi.
Un regizor contemporan ne-a făcut plăcerea de a vedea momentul pedepsirii. Ulea era şi el înarmat şi se apăra o vreme mulţumitor. Fantezia regizorală pusese în rolul lui Ştefan un actor foarte mare de stat, ca şi Ulea de altfel, încît izbirea bătrînului voievod cu inamicul lua proporţiile unei încăierări între giganţi.
În afara scenei o atacă şi }ircădău pe Ziţa cu şicul de la baston. Tot în culise se bat Popa Pripici şi dăscălimea în Scrisoarea pierdută. Jupîn Dumitrache îl capturează însă pe Rică în plină scenă, cu scopul de a-l întreba:
"- Ce pofteşti, măi, musiu?"
Spiridon e bătut de Dumitrache cu biciul: "Sfîntul Neculai". Mai periculoasă decît şicul lui }ircădău e şpanga lui Chiriac, dar el, la conflict, nu o întreaptă spre Veta, ci spre sine. Pentru Rică ar fi utilizat însă puşca di
