In mai putin de sase luni, Romania va intra in Uniunea Europeana, trezindu-se in focul dezbaterii antiamericane cunoscute vag de marea majoritate a romanilor. Principalele diferente de abordare dintre cele doua democratii occidentale au facut obiectul unui interviu cu Horia Roman Patapievici, directorul Institutului Cultural Roman.

- Din punct de vedere metafizic, spunea Heidegger, America si Rusia sunt la fel, aceeasi tehnologie mohorata, aceeasi organizare la infinit a omului mediocru. America ar fi in opinia sa chiar mai periculoasa, fiindca bolsevismul este numai o varianta de americanism. Cum comentati?

- Nu sunt absolut de acord cu paralela dintre bolsevism si americanism. Mi se pare ca, daca este sa o luam in serios, atunci este o idee care da de gandit, tot in sensul lui Heidegger, in cursul lui de la inceputul anilor '50 "Ce numim aceea a gandi". Daca este sa o luam in sensul comun al filosofiei politice, este pur si simplu o nerozie.

Relatia dintre bolsevism si americanism este grotesca. Dar, daca ar fi sa facem abstractie ca bolsevismul este o industrie de produs cadavre si ca este un sistem politic menit mutilarii si inregimentarii sufletelor, referindu-ne numai la efectul cultural al bolsevismului, atunci putem vorbi despre tipuri de distorsiune a sufletului.

Dar consumismul nu ucide, in timp ce, este adevarat, poate deforma suflete. Diferenta dintre distorsiune sufleteasca si crima este enorma.

Critica europeana la adresa Americii este intotdeauna ipocrita fiindca marile spirite europene au inteles inca dupa cel de-al doilea razboi mondial la ce aspira Europa. Paul Valery a spus-o, Europa aspira la a fi condusa de o comisie americana.

Secolul al XIX-lea este marcat pentru marile spirite europene de un tip de fascinatie, acolo se simtea ca se petrece ceva care are o legatura cu viitorul. Tocqueville es