Victor Rebengiuc in Inima de caine dupa Mihail Bulgakov (regia: Yuryi Kordonskyi);
Imagine din A patra sora de Janusz Glowacki (regia: Alexandru Colpacci) Din motive pe care nu este, cred, nevoie sa le explic cata vreme va dura "tranzitia" (chiar, cata vreme?), am inceput sa lucrez, acum circa cinci luni, la Teatrul National din Bucuresti. Desigur, pare ciudat ca un critic sa fie angajat intr-un teatru; nu insa si un teatrolog (asta fiind meseria "de baza" a subsemnatei) care, pe deasupra, serveste acolo drept "dramaturg" (despre functia in chestiune, mai pe larg, alta data). Fapt este insa ca, din acest motiv, nu am mai scris despre spectacolele TNB. Ceea ce, in esenta, este incorect fata de cititor.
Care cititor - e de presupus - doreste sa fie tinut la curent, in cadrul unei rubrici de teatru, cu tot ce se intampla in materie de miscare scenica atat in Bucuresti, cat si in restul tarii. Asa ca, spre a nu lasa lacune in informatia "de profil" a fidelilor Ziarului de duminica, pagubindu-i de stiri despre o foarte importanta institutie de spectacol din Romania, am decis sa le ofer un panoramic asupra sezonului recent incheiat al TNB, unind, cum ar veni, ontologia cu deontologia: voi furniza doar date "reci" (si seci) despre montarile care au iesit in premiera, fara sa emit nici un fel de apreciere asupra calitatii lor. In masura in care cineva doreste sa se edifice in privinta unei productii, o poate face fie citind opiniile colegilor cronicari, fie mergand personal (de la toamna) sa vada spectacolul. Si, ca sa nu fiu banuita de reclama mascata, precizez de la bun inceput ca... da, fac reclama, pe fata, nu numai teatrului de care sunt, acum, legata, ci si tuturor celorlalte teatre despre care scriu, chiar si atunci cand scriu "de rau". Adica - sper din toata inima ca e evident -, povestind despre spectacolele pe care le vad, ii indemn, i