Primul barbat, negresit inteligent, care a spus ca “nu va intelege niciodata femeile” trebuie sa fi fost Adam. Ce naiba i-au trebuit Evei mere?! Doar avea de toate, calca pe covorul de banane, ciresele atirnau gales la urechile ei, lamiile ii inmiresmau casa. Capsuni cu duiumul, de-i ajungeau nu numai pentru mincare, ci si pentru momentele intime petrecute cu barba-su'. Dar nu, dom'le, Eva voia mere. Din pura si simpla “curiozitate”, ca de ce i-o fi interzis sefu' sa muste. Zis si facut, a calcat nenorocita pe bec iar al de Sus a izgonit-o, nu inainte insa de a ramine cu ceva mere-n minus. Ca Evei tare incepusera sa-i placa fructele astea. O adevarata placere a vietii atunci cind vrei sa uiti de betivul ala decazut, pus de Doamne-Doamne sa munceasca de acum inainte: “pentru” ea, “din cauza” ei. Din oneroasa legatura a marului cu Eva a aparut curiozitatea primordiala, care avea sa faca ravagii de acum inainte prin tot neamul pisicesc cel adormit in sapte vieti. Si de atunci, mina in mina, “neintelegerea” (elementul masculin) si “curiozitatea” (elementul feminin), adevaratele principii contrare ale microcosmosului, insotesc fiecare cuplu pacalit de natura sa creasca, sa se-nmulteasca si sa manince… mere.

Tot de la “curiozitatea” femeii fata de fructul oprit a pornit ubicua paralela intre barbat si porc. Sarmanului Adam nu i-a placut marul, inghitind o bucata i-a stat in git. De unde denumirea populara a zgirciului tiroidian: “marul lui Adam“. S-a gindit vicleana gospodina, ce-ar fi sa-i amintesc omului meu de fiecare data, metaforic, cam care-i valoarea lui. Ce inseamna el pentru mine. De atunci, porcul fript e pus pe tava numai cu maru-n gura. Chiar si cind e pregatit de barbatii insisi, ca au stiut ele sa-i educe. Intrucit femeia inteligenta nu este atit cea care stie ce doreste si stie cum sa ceara ce vrea, astfel incit sa primeasca. Adevarata femeie inte