Lacurile sărate de la Turda, Cojocna, Someşeni, Sovata sau Ocna Sibiului sunt cele mai solicitate ştranduri aproape naturale din Ardeal. Aproape naturale, pentru că au luat naştere în minele de Lacurile sărate de la Turda, Cojocna, Someşeni, Sovata sau Ocna Sibiului sunt cele mai solicitate ştranduri aproape naturale din Ardeal. Aproape naturale, pentru că au luat naştere în minele de suprafaţă, exploatate intensiv de romani, austrieci, unguri şi români, umplute apoi cu apă din precipitaţii. Afluxul de turişti spre lacurile sărate, în timpul verii, se explică prin susţinerea la suprafaţă fără eforturi, calitatea medicinală a apelor şi apropierea de oraşe. Comunitatea locală a preluat lacul de la Cojocna, format la doar 25 de km de Cluj. Ochiul de apă a fost vreme îndelungată administrat de fostul Oficiu Judeţean de Turism. Clădirea nouă ridicată pentru tratament nu a fost niciodată folosită, baza balneară fiind disputată cu Consiliul Local, care a primit-o înapoi anul trecut, prin justiţie. Din lipsă de fonduri, toate amenajările de lemn de pe marginea bazinelor se află la limita acreditării. S-au obţinut recent fonduri externe însemnate, de câteva milioane euro, pentru reabilitarea staţiunilor cu ape sărate. Sarea a dus la creşterea importanţei unor localităţi care, ulterior închiderii minelor, au scăzut ca pondere. Cojocna a dat numele judeţului pentru o perioadă de timp, la fel cum comuna Sic a fost o importantă aşezare în Evul Mediu.

Unul din cele mai mari lacuri sărate din Transilvania s-a format la Turda, unde a fost identificat cel mai mare zăcământ de sare, cu o puritate de 99 la sută. În afara amenajării turistice, care include şi singura grădină zoologică din judeţ, sunt mai multe bălţi cu apă, în care localnicii se tratează singuri de reumatism. Abandonată de romani după retragerea aureliană, exploatarea a fost reluată intensiv în Evul Mediu. Salina