Strachinile, talgerele, cociorva, budaiul, blidariu, cazanul, caldarea, ciubarasul, ceaunul sunt doar cateva ustensile care pe vremuri nu lipseau din gospodarie.
Bucataria la tara... Datina era ca bucatele sa nu se gateasca mai niciodata de barbati, ci numai de femei. "Asta-i treaba lor", spuneau batranii. Pe vremuri, in diverse zone ale tarii, locul unde se "bucatarea demancarea", in functie de anotimp, se numea intr-un anumit fel. Spre exemplu: in judetul Tecuci, iarna, bucatele se pregateau la vatra de foc si pe plita, iar vara in cotlon, care era facut din caramida nearsa, uns cu lut si varuit; in Muntenia i se spunea vatra, cuine sau cuhnie; prin alte parti ale tarii - chiler ori celar, cosar, cuptioriste, furna (cuptior), ietac, hoarna, gigna (jud. Vaslui), mal, patul, sandrama, sura.
In orice gospodarie mai instarita erau doua randuri de blide si unelte de facut bucatele: un rand pentru mancarurile de dulce, adica de frupt, si un rand pentru mancarurile de sec, adica de post. Mihai Lupescu, stralucit antropolog al bucatelor danubiano-carpatine, consemneaza: uneltele "cele de sec se intrebuinteaza numai in posturi, iar cele de frupt numai in caslegi, tinandu-se cele ce nu se pun in treaba ori in pod, sub costoroaba, ori in camara, pe polita". Iar daca se intampla ca era doar un rand de vase, a doua zi de la Lasata secului uneltele se fierbeau si se spalau cu lesie (apa fierbinte amestecata cu cenusa) si numai dupa aceea se foloseau. Ceaunele, oalele si tigaile se "ardeau" intai in cuptor si apoi se spalau.
BLIDARI. Toate vasele se pastrau intr-un dulap care se numea blidariu. In Ardeal i se zice almar. Aflat in ungherul casei, catre usa, in el se tineau blidele: "Strachini, strachinute, talgere, talgerele, linguri, lingurituri, furculituri, ceste, pahare, paharute, stecle s.a".
Un instrument nelipsit din bucatarie este cociorva. Se face
