După ce se mai abate asupra României câte o calamitate naturală, factura distrugerilor ajunge de fiecare dată pe masa guvernului. Nu numai casele, drumurile, podurile şi podeţele trebuie După ce se mai abate asupra României câte o calamitate naturală, factura distrugerilor ajunge de fiecare dată pe masa guvernului. Nu numai casele, drumurile, podurile şi podeţele trebuie reconstruite, dar şi clădirile publice, în cazul producerii unui eveniment.

Banii necesari ar putea fi scoşi din conturile companiilor de asigurare, aşa cum se întâmplă în alte ţări, dacă achiziţiile publice ar fi asigurate. Cum statul român este un proprietar sărac şi dă cât poate, singura soluţie viabilă este asocierea cu mediul de afaceri prin intermediul parteneriatelor public-private (PPP).

Drumurile au asigurare doar până la expirarea termenului de garanţie

Este posibil ca, în curând, asigurarea locuinţelor să devină literă de lege în România. Când vine însă vorba de poduri, podeţe, drumuri naţionale sau judeţene ori autostrăzi, al căror proprietar este statul, situaţia este cu totul alta. "Acestea nu sunt asigurate decât pe perioada execuţiei şi a garanţiei, potrivit prevederilor din caietele de sarcini", explică Marin Ionescu, director în cadrul Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR). După aceea, lucrarea este preluată în administrare de către CNADNR sau o autoritate locală, după caz. Situaţia stă cu totul diferit în momentul în care lucrarea respectivă este finanţată de către o instituţie internaţională şi care nu decontează cheltuielile în cazul în care construcţia nu este asigurată.

Statele europene îşi acoperă riscurile

Laurenţiu Plosceanu, vicepreşedinte al Asociaţiei Române a Antreprenorilor de Construcţii (ARACO), spune că, în alte ţări europene, statul îşi asigură investiţiile naţionale. Practic, p