Vara torida nu a relaxat viata politica romaneasca. Framantarile continua, "crizele" se succed cu repeziciune, dand impresia unei instabilitati accentuate.
Fenomenul este insa aproape normal. Inaintea integrarii efective in Ue (la 1 ianuarie 2007), Romania are inca de recuperat un imens handicap fata de fostele state socialiste trecute la democratie. Sub "mantaua" lui Ion Iliescu, in Romania, esalonul secund al nomenclaturii comuniste, serviciile secrete si diversi "tovarasi de drum" si-au dat mana, reusind cea mai mare "intoxicare" produsa vreodata pe aceste plaiuri, cea a mimarii perfecte a democratiei moderne, a respectului pentru drepturile omului, a economiei de piata. Tergiversand reformele, acceptand - formal si sub presiunea conjuncturilor internationale - anume schimbari, "baietii" au ocupat in forta parghiile institutionale ale statului, au privatizat in interes propriu economia nationala, au penetrat toate organizatiile sociale existente. Nu este de mirare ca, desi difera doctrinar si programatic, partidele politice romanesti se comporta in aceeasi maniera, odata ajunse la putere. Acesta este "sistemul ticalosit", un sistem de interese mafiote, ce domina societatea sub diverse masti, denumiri, atitudini. Clasa politica romaneasca este, in proportie absoluta, autoarea acestui sistem si, concomitent, produsul lui. Lipsa unei lustratii reale - realizata in toate celelalte foste state socialiste - a produs efectele ce se resimt, cu putere, astazi.
Intr-o ultima revolta impotriva unui sistem ce domina totul, de la administratie la economie, de la sanatate la invatamant, de la mass-media la cultura, societatea civila romaneasca a mai oferit o data, in noiembrie 2004, simbolurile puterii unei grupari ce s-a angajat sa curete "grajdurile lui Augias", restaurand normalitatea. Am scris "simbolurile puterii" pentru ca nici alianta Da, castigatoarea f