La aproape 17 ani de la prăbuşirea zidului Berlinului şi doi ani de la admiterea în Uniunea Europeană a mai multor ţări din fostul bloc comunist - rândul altor două, România şi Bulgaria, La aproape 17 ani de la prăbuşirea zidului Berlinului şi doi ani de la admiterea în Uniunea Europeană a mai multor ţări din fostul bloc comunist - rândul altor două, România şi Bulgaria, urmând să vină în curând - Europa traversează o stare de spirit sumbră, scrie "New York Times" într-un articol al trimisului său în Polonia, Richard Bernstein. În partea occidentală a continentului, după respingerea de către Franţa şi Olanda a propusei Constituţii europene, care urmărea realizarea unui stadiu superior al integrării, energia şi voinţa politică pentru implementarea proiectului european pare a se fi epuizat. Iar în partea răsăriteană se resimte un neaşteptat puseu de naţionalism.

Entuziasmul iniţial, în accentuat recul Pe ansamblu, afirmă Centrul pentru Reformele Europene, cu sediul la Londra - ale cărui constatări sunt reluate de "New York Times" -, Uniunea cunoaşte o perioadă de recul a entuziasmului iniţial, caracterizată printr-o retractibilitate în spatele intereselor naţionale. Fenomenul, scrie autorul articolului, apare pregnant în noile ţări membre provenind din Est, deşi, din punct de vedere economic şi politic, se găsesc într-o situaţie mult mai bună decât în trecut. Ele se simt pierdute, parcă nu mai au pentru ce să lupte, odată ce scopul propus, acela de a-i alunga pe comunişti de la putere, a fost atins. Parcă nu mai au forţa să se bucure că au fost chemate să se alăture clubului occidental deschis numai ţărilor unde domneşte deplina democraţie. Marele paradox este că atât vechii membri ai Uniunii, cât şi cei noi nu realizează că au toate motivele să salute o realitate cu adevărat istorică - unificarea unui continent care timp de secole a fost sfâşiat de războai