Nu aud, nu vorbesc, dar asta nu înseamnă ca nu au sentimente ca orice semen de-al lor sau că nu socializează. 54 de sighişoreni, membri ai Asociaţiei Surzilor din România, filiala teritorială Târgu Mureş, au pus mână de la mână şi au cumpărat faianţă, un boiler şi o chiuvetă nouă pentru ca sediul din strada Turnului, unde se întâlnesc săptămânal, să devină cât mai primitor.

Mai mult, au zugrăvit singuri pereţii celor două încăperi ce le servesc drept sediu, au expus fotografii de la locul de muncă al fiecărui membru şi l-au invitat pe protopopul Sighişoarei, Ovidiu Dan, să sfinţească locul, dupa rânduiala creştinească.

Joi a avut loc şi o inaugurare festivă a Clubului surdo-muţilor la care au participat primarul Dorin Dăneşan şi membrii din conducerea filialei teritoriale Târgu Mures a surzilor, inclusiv preşedintele acesteia, Haidău Cozma.

Primarul i-a asigurat de tot sprijinul său pe viitor, amintind că municipalitatea a sprijinit până acum cu ce i-a stat în putinţă persoanele cu deficienţe de auz. Chiria percepută pentru sediul Clubului este una modică, iar în preajma Crăciunului le sunt oferite cadouri.

Traducători

şi discriminaţi

Takacs Eva, referent social în cadrul Asociaţiei Surzilor, filiala Târgu Mureş, ne-a declarat că atât ea cât şi colegii săi vin la Sighişoara ori de câte ori le este solicitat ajutorul ca şi traducători de limbaj mimico-gestual: la judecătorie, poliţie, pentru angajare sau chiar atunci când persoanele surdo-mute doresc să obţină un credit de la bancă. Din nefericire, spune aceasta, surzitatea este considerată de unii semeni ca o boală contagioasă, iar surdo-muţii sunt o categorie discriminată de multe ori. "Aş dori ca membrii noştri să simtă acest sediu mic ca a doua casă a lor, să vină mai des şi să se simtă ca la ei acasă. Dacă nu se iubesc şi nu se înţeleg se pierd în lume. Împreună au putere