Dupa ani de saracire haotica, de la o zi la alta, de la o statistica la alta, din aceasta luna romanii vor fi saraci conform legii.

Ministerul Muncii a elaborat proiectul de lege care pune ordine in saracia cea de toate zilele. Era si timpul! De definitia saraciei depind alocatiile si ajutoarele de la primarii. Primariile au stabilit si pana acum ce inseamna saracia. Pana mai ieri, saracia avea culoare locala. Una era sa fii sarac in Baragan, alta in Bucuresti. De acum, pentru a sti cat e de sarac solicitantul de ajutoare, se va face o lista cu acareturile lui. Daca taranul are casa, curte de o mie de metri patrati, juma de pogon de teren arabil, o vaca, doi porci si un venit de 231 lei, e roman sarac! Desigur, stim ca multi taranii traiesc sub acest nivel. Terenul arabil, cat au si daca au, l-au arendat, de voie, de nevoie. Primesc, cu noroc, o caruta de porumb toamna. Casa este, de regula, din paianta, cu pamant pe jos, privata este in fundul curtii, apa e din fantana, incalzirea se face cu lemne doar in camera in care traiesc toti ai casei. In jurul casei cultiva cateva straturi cu rosii, castraveti si ceapa. Saracia tine si de geografie. Taranii din zonele agricole cu ceva pamant recuperat de la stat sunt mai saraci decat muntenii care n-au recuperat nimic, poate cateva prajini de padure, insa au oi la munte, mai culeg o ciuperca si niscai fructe de padure. Satul este uniform, sarac in mai toata tara, desi acolo traiesc aproape jumatate dintre romani. Investitiile au fost minime. In general, facute cu bani europeni ajunsi in buzunarele clientilor de partid. Multe sate nu au canalizare, apa curenta si, uneori, nici curent electric. Sistemul medical este, adesea, inexistent, iar scolile, pe jumatate parasite, stau sa se prabuseasca. An de an, la examenele de titularizare in invatamant numarul profesorilor care accepta sa predea la tara este tot mai mic