Pe termen lung, singurul joc care conteaza e cel electoral. Or, principalele teme avansate de liberali - retragerea din Irak si batalia pentru lustratie si deconspirarea fostei Securitati - nu au un mare potential din acest punct de vedere. In politica, putine lucruri se fac din convingere. De cele mai multe ori, conteaza doar calculul electoral, adica felul in care se spera ca va fi influentata opinia publica. Toate marile teme ale momentului, de la coruptie la lustratie, deconspirarea Securitatii si chiar aderarea la Uniunea Europeana sint abordate, in principal, in acest registru. De aproape un an, de cind ruptura din interiorul Aliantei D.A. a devenit o stare de fapt, liberalii au incercat permanent sa-si construiasca o identitate separata in interiorul coalitiei de guvernare si sa adune puncte electorale in zona retoricii axate pe lustratie si pe devoalarea colaborarii cu fosta Securitate. Doua sint motivele. Primul e ca alternativa, aceea de a miza pe succesele guvernarii, inseamna a intra pe un drum infundat. Pentru ca, de regula, insuccesele sint cele mai vizibile, iar, cum primul minstru e liberal, pasivul guvernarii se aduna, inevitabil, mai mult in partea PNL. In al doilea rind, acolo parea sa se gaseasca punctul vulnerabil al lui Traian Basescu si al democratilor. Acest gen de motivatii, si nu intense nelinisti morale, au determinat conducerea PNL sa adopte aceasta linie. Ca formula tactica, s-a ales varianta cultivarii lui Marius Oprea si a altor citorva tineri istorici, oameni care, cu determinare si tenacitate, incearca de citiva ani de zile sa scoata la lumina astfel de informatii, pina acum bine ascunse prin dosare. Asa a aparut Institutul pentru studierea crimelor comunismului, asa au fost redactate texte de lege care sa asigure baza formala a acestui demers. Dincolo de intentii, initiativa are merite incontestabile. S-a iesit dintr-un blocaj de ani