Inainte de a informa despre noile initiative culturale ce vor avea loc curand la Sighisoara (judetul Mures), trebuie mentionate cateva consideratii care pot, intr-un fel, explica fenomenul caracteristic unui pol cultural care are loc aici din ce in ce mai pregnant. Este vorba, desigur, in primul rand de frumusetea Cetatii Medievale a Sighisoarei si, legat de ea, de civilizatia de influenta germana pe care nemtii, imediat ce s-au asezat aici, in Terra Blchorum (Tara romanilor), adusi de pe Rinn, Mosela si Flandra de Regele Geza al II-lea, dupa anul 1000, au raspandit-o in tot acest areal din Podisul Transilvaniei. Acest fapt a atras, de-a lungul, timpului, atentia oamenilor de cultura. Aproape intregul oras constituie un tezaur arhitectural de exceptie, pornind de la Biserica din Deal, in prejma careia, in 1619, s-a infiintat prima scoala-seminar in limba latina, edificiu spre care se urca sau coboara pe 175 de trepte acoperite. Mai trebuie enumerate zidul cetatii si turnurile breslelor, faimosul turn cu orologiu avand figurine pentru fiecare zi a saptamanii. Sunt atatea si atatea edificii ce insumeaza inima orasului medieval, locuit si astazi. Desigur ca asemenea oameni, asemenea edificii, cu activitatea lor extrem de vie, au atras de timpuriu si romanii spre a invata din exemplul germanilor de aici. Zaharia Boiu, de exemplu, este primul roman care a absolvit liceul german din Sighisoara, iar urmarile s-au vazut: a tradus "Nathan inteleptul" de Lessing si "Confesiunile" lui Augustin, a editat manuale scolare de prima importanta pentru elevii romani, precum "Abetedarul" (1862) sau "Cartea de cetire pentru scoalele poporale romane" (1865), indrumari metodice etc., el reusind sa transforme invatamantul clerical intr-unul mai pragmatic. Un alt exemplu este cel al lui Ilarie Chendi, cel care avea sa devina un critic literar de prima marime in epoca (1874-1913) si care,