de euro. Deşi se arată mândră de "succesul implementării programului", conducerea centrului spune că va înainta şefilor SAPARD lista neagră a firmelor de construcţii, care să nu mai fie de euro. Deşi se arată mândră de "succesul implementării programului", conducerea centrului spune că va înainta şefilor SAPARD lista neagră a firmelor de construcţii, care să nu mai fie primite la licitaţii din cauza lucrărilor de proastă calitate, realizate până acum.
La finele lunii trecute, fondurile alocate Regiunii de Nord-Est prin Programul SAPARD s-au epuizat. 31 iulie a fost data-limită la care primarii de comune şi întreprinzătorii privaţi au putut depune proiecte la Centrul Regional de Plăţi Iaşi. După ce au tras linie peste cei patru ani de implementare a programului în regiunea Moldovei, şefii centrului au constatat că au fost depuse aproximativ 1.300 de proiecte, în valoare de 609 milioane de euro.
Iaşiul, pe locul doi la proiecte SAPARD
Şefii centrului de la Iaşi au realizat şi un top cu cele mai "harnice" judeţe în întocmirea de proiecte. Dacă judeţul Suceava se situează pe primul loc, cu 235 de proiecte, Iaşiul îl secondează, cu 123 de solicitări. "Ieşenii au dorit să îşi facă ferme pentru creşterea animalelor sau pentru cultivarea legumelor. Nu în ultimul rând, au solicitat bani pentru achiziţionarea de utilaje agricole", a spus Liviu Bulgaru, directorul Agenţiei Judeţene de Plăţi Iaşi. Pe de altă parte, şefii Centrului Regional s-au plâns de ritmul greoi cu care a demarat Programul SAPARD în unele judeţe ale Moldovei. "A trebuit să ne luptăm mult cu mentalităţile celor din Iaşi şi din Piatra Neamţ. La început, nici nu se gândeau la accesarea de fonduri europene", a declarat Eugen ţicău, directorul Centrului Regional de Plăţi Iaşi. Acesta a precizat că, dacă în primii ani abia se depuneau câteva proiecte, de la începutul acestui an, angaj