Printre obiceiurile insusite de nomenclatura comunista a fost si adoptia de orfani. "Tonul" a fost dat de imprejurarile foametei din iarna anului 1946-1947, cand multi copii din judetele estice ale Romaniei au ramas pe drumuri. "Cutuma" a fost continuata ulterior, majoritatea liderilor comunisti romani avand copii infiati.

In iarna anului 1946-1947, presa de partid prezenta zilnic apeluri umanitare la cetateni de a infia copii proveniti din regiunile infometate. Aceste solicitari s-au transformat in interiorul conducerii PCR in dispozitii de partid, liderii comunisti incepand sa infieze orfani. "Cutuma" a ramas valabila si dupa ameliorarea consecintelor secetei din vara anului 1946. Cei mai multi nomenclaturisti au atasat familiilor unul sau mai multi copii infiati, care au avut parte de acelasi tratament si educatie ca si copiii naturali.

AMINTIRI DIN PRIMAVERII. Despre copiii adoptati ai nomenclaturii comuniste a avut amabilitatea sa ne vorbeasca domnul ing. Andrei Lupu, fiul ilegalistului Petre Lupu (Presmann). Domnul Andrei Lupu s-a nascut la Bucuresti in anul 1946, locuind in cartierul Primaverii (tatal sau era atunci secretar al CC al UTC). Pana in 1962, familia dumnealui a stat intr-o vila pe Bulevardul Aviatorilor la nr. 51-53. Domnul Andrei Lupu apreciaza ca acea casa era cea mai impunatoare din zona, avand si locatari "de seama". La parter statea familia ilegalistului Vadea Didenco (care-si spunea dupa razboi Vidrascu). Impreuna cu sotia sa, Raia, au infiat in 1950 un baiat pe nume Mircea. Desi a crescut intr-o familie "sus-pusa", acesta nu a evoluat pe "scara sociala", fiind casier la Cinematograful "Luceafarul" din Bucuresti. Si familia Lupu a infiat prin 1954 o fata, care a fost tratata la fel de bine ca si fiul lor de parintii adoptivi.

Vecinii de strada din copilarie ai domnului Andrei Lupu faceau parte si ei din "high-life"-ul timpul