Cand deschizand televizorul i-am vazut la aceeasi masa, in conferinta de presa, pe primarul odihnit al Bucurestiului, Adriean Videanu, pe cel navetist al Clujului, Emil Boc, ba si pe ministrul mistocar al transporturilor, Radu Berceanu, o clipa mi-am imaginat, date fiind atributiile pentru care sunt mai mult decat generos platiti din impozitele contribuabililor, ca in sfarsit vom vedea ca sunt preocupati si de administrarea oraselor care i-au ales. Sau a tarii in ansamblul ei. Aiurea! Cei trei lideri pedisti perorau ca de obicei, cu capul in nori, obsedati de cu totul alte teme, in primul rand dosariada si cautatul gleznelor liberalilor. Cu care sunt intr-o alianta definita nu prin DA, ci printr-un crancen NU si mergand ca o casnicie pornita prost, in care sotii sunt despartiti in fapt, dar, din motive de avere comuna, nu se incumeta sa divorteze si la tribunal, partajul fiind riscant pentru amandoi.
Cat priveste treburile tarii, acestea sunt mereu amanate, daca nu chiar arhivate, vorbindu-se despre ele cand si cand sau deloc si facand si mai putin. Radu Berceanu raspunde de infrastructura Romaniei si, dupa cum declara intr-un interviu, slabe sperante ca soselele si podurile sa fie grabnic reparate, iar autostrazile sa nu inainteze cu cate un centimetru. Mai ales ca, zice Berceanu, contractele au fost incredintate unor firme fara mare capacitate, carora le-a mai dat si Videanu un os pe care nu-s capabile sa-l roada, prea multele santiere din Capitala conturandu-se ca un esec edilitar. Clujenii se intreaba si ei daca au ales un primar, sau un sef de partid. Dar din elicopterele cu care cei mai inalti demnitari ai tarii fac pe cer poteca spre si dinspre Litoral realele necazuri ale tarii nu se vad. Le simt doar platitorii de taxe.
