La redeschiderea, practic, a lucrarilor la Autostrada Brasov-Bors, compania constructoare Bechtel a organizat, impreuna cu Ministerul Muncii, o licitatie pentru cele circa 1.000 de locuri de munca puse la bataie. S-au prezentat vreo 4.000 de oameni. S-ar putea zice ca acesta ar cam fi raportul intre cerere si oferta pe piata fortei de munca in Romania actuala. De aici, somajul, salariile mici si buluceala la parasirea tarii in cautarea unui loc de munca prin Vestul Europei. Desi cam aceasta este perceptia generala asupra starilor de lucruri in domeniu, situatia concreta nu este asta. Sau, mai precis spus, incepe sa nu mai fie asta si chiar deja nu mai este! La licitatia organizata de Bechtel a fost o exceptie, determinata, cel mai probabil, de conditii locale, pe fondul unor distinctivitati structurale poate mai generale. Sa fie clar: la licitatia cu pricina nu s-au prezentat in general lucratori in constructii si cu atat mai putin drumari, care ar fi in exces, ci probabil in principal locuitori de la sate, de prin partea locului, care au gasit in angajarea la constructia autostrazii o posibilitate de a face rost de un ban fara a lua calea bejeniei vest-europene. Si, important de subliniat, pentru o munca deloc usoara, au dat una si mai grea, din agricultura, ce nu le aduce de fapt mai nimic! Prin alte zone si chiar prin sate din zonele in discutie, insa, oamenii si-au luat talpasita in masa, muncind acum legal si ilegal prin tarile Europei de Vest. In locurile de origine, nici sa dai cu tunul si nu se mai gasesc brate de munca. Agricultura romaneasca este facuta, intr-o mare proportie, de batrani, cu prioritate femei, in timp ce tinerii isi cauta viitorul in strainatate. De fapt, Romania a inceput sa resimta o lipsa de forta de munca. Deocamdata cel putin - pentru a fi cat mai exacti -, nu ca fenomen global, ci ca un fenomen structural, dar deja de o amploare care