Moda verii 2006 a fost data peste cap de legile care acum permit aproape oricui sa cotrobaiasca in sertarul cu lenjerie intima al vecinului. Mai precis, fiecare firma sau institutie se poate interesa despre trecutul propriilor angajati si subordonati la Colegiul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii cu eterna intrebare: ce-au facut in ultimii t-spe ani? Si se pare ca nimeni nu este scutit de ocheadele indiscrete. Terenul a fost pregatit din vreme. Deunazi, cei de la CNSAS dezvaluiau ca nici soimii patriei n-au scapat de racolari, ca sa nu mai vorbim de vajnicii pionieri - mindria tarii atunci, populatia activa de azi. Asadar, cam toti cei care au peste 25 de ani se pot astepta sa primeasca acasa ori la serviciu plicuri cu amintiri din trecut. Va fi mai palpitant decit instiintarile trimise de Fisc privind diferentele de plata la impozitul pe venitul global, pentru ca niciodata nu stii ce veste primesti: buna sau rea? ai fost urmarit sau urmaritor? ai fost turnat sau ai turnat pe altii? de catre cine sau pe cine?

Membrii Colegiului au treaba berechet: cererile depuse de diferite institutii si organizatii depasesc 80.000 de nume si inca mai vin. Probabil ca toti bugetarii vor ajunge sa fie studiati, la fel si asa-numitii formatori de opinie - adica ziaristi, analisti politici etc., etc.

Dar este oare bine sa vedem daca atitea si atitea destine se potrivesc in acelasi sablon? Nu seamana toata aceasta poveste cu prigoana iscata de comunisti in anii '50-'60 contra celor care li se impotriveau? Multi dintre cei care au cerut detalii despre altii la CNSAS s-au grabit sa declare ca ce fac ei nu reprezinta o vendetta sau o razbunare tardiva pentru ce or fi facut in tinerete cei luati astazi in colimator. Dar tocmai aceasta graba in declaratii si aceasta inghesuiala la usa Colegiului da de gindit. Basca, la atitea dosare, nici n-ar fi de mirare