Dupa iesirea de sub tutela Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului (MTCT) si trecerea in subordinea Consiliilor Judetene, aeroporturile de provincie din Romania se lupta pentru supravietuire, pe o piata in care concurenta este din ce in ce mai acerba. In coordonarea MTCT au mai ramas doar patru aeroporturi de interes strategic national: Otopeni, Baneasa, Timisoara si Constanta. Toate celelalte sunt obligate sa se descurce "pe barba lor", dupa regulile economiei de piata. Unele au reusit sa-si redreseze situatia financiara, altele nu. "Totul depinde, in cazul lor, de relatia dintre directorul general al aeroportului si presedintele Consiliului Judetean respectiv. De asemenea, nu este de neglijat nici sustinerea politica de care se bucura sau nu fiecare aeroport", spune secretarul general al Federatiei Sindicatelor Aeroportuare din Romania, Stefan Mladin. De exemplu, aeroportul din Cluj-Napoca, ce a devenit un loc comun pentru presedintele PD si primar al orasului, Emil Boc, este in topul primelor trei aeroporturi de provincie din Romania, alaturi de Timisoara si Oradea. La polul opus se afla Tulcea, care ar fi avut toate atuurile sa se dezvolte, avand in vedere potentialul turistic al Deltei Dunarii. Lucrurile nu s-au derulat insa in acest fel, aeroportul tulcean descurcandu-se cu greu din punct de vedere financiar. Asa stau lucrurile si in cazul Aeroporturilor Craiova, Caransebes, Bacau, Suceava si Arad, acesta din urma fiind "eclipsat" de Timisoara. Neindoielnic, sansa dezvoltarii aeroporturilor de provincie o constituie atragerea a cat mai multi operatori privati din domeniul aviatic. Aceasta deoarece compania aviatica nationala a renuntat in ultimii ani, de multe ori din motive care nu aveau nimic de-a face cu eficienta economica, la numeroase curse. Integrarea in Uniunea Europeana va insemna o gura de oxigen pentru aeroporturile romanesti