De luni bune circula prin redactii zvonuri despre politicieni care ar fi facut politie politica. Citiva dintre ei au fost incoltiti de presa, dar si de adversari.
Cazul cel mai spectaculos este cel al Monei Musca, acuzata de un ziar, in urma consultarii a trei surse convergente, ca ar fi fost turnatoare la Securitate sub numele de cod „Eva“. Deputata liberala a negat ca ar fi facut politie politica, dar a recunoscut ca dadea informatii la decanatul facultatii despre studentii straini. Aceasta ar fi fost, afirma Mona Musca, sarcina de serviciu.
Bizar e ca ea nu si-a amintit initial daca a semnat vreun angajament. Ieri i-a revenit memoria. Declaratiile ei sint suficient de cetoase incit sa lase loc la speculatii. Practic e posibil ca Mona Musca sa nu fi facut politie politica, ceea ce, trebuie sa recunosc, m-ar bucura.
(Nu acelasi lucru se poate spune despre o parte dintre colegii ei de partid.) Tehnic, ea a fost informatoare, cu angajament, nume de cod si tot tacimul.
Foarte incurcat pare cazul deputatului PSD Alin Teodorescu. Despre seful IMAS se vorbeste de multi ani ca ar fi avut relatii dubioase cu Securitatea. Acum, sociologul dezvaluie ca ar fi facut declaratii in scris la „baieti“ despre Paleologu si despre Brucan.
Dar asta in calitate de urmarit de Securitate, ca un fel de dusman al statului si interogat, uneori, cite 18 ore pe zi, incepind din 1988. Totusi, surpriza, in 1989, Alin Teodorescu a fost primit in PCR. Sa fi decis partidul sa-si largeasca baza de mase si cu „dusmani“ sau cu persoane suspectate de Securitate?
Inainte de 22 decembrie 1989, sociologul a fost discret in privinta interogatoriilor la care era supus. Ulterior insa a scris pe larg despre presiunile pe care le-ar fi facut Securitatea asupra sa. Experientele relatate de Alin Teodorescu nu par fabulatii, dupa cum e cert ca
