"Individul serveste sistemul industrial nu aducandu-i ofranda economiilor lui si furnizandu-i capitalul, ci consumandu-i produsele. Nu exista, de altfel, nici o alta activitate religioasa, politica sau morala pentru care el sa beneficieze de o pregatire mai complexa, mai savanta si mai costisitoare." (J.K. Galbraith) Industrie a influentelor, publicitatea dezvolta repercusiuni puternice asupra mediului social. Astfel, sugestiile comunicate la nivel de masa produc schimbari ale comportamentelor si atitudinilor consumatorilor, adesea stereotipurile ajutand la identificarea cu produsul. Formulele trecutului comun sunt folosite pentru motivarea unor "coincidente", pentru justificarea transferului de imagine si consolidarea atributelor promovate. Nostalgia justificata prin experiente colective presupune adaptabilitatea unor simboluri predecembriste in continutul povestilor capitaliste. Greutatile tranzitiei au selectionat doar acele trairi benefice, iar pe cele neplacute le-au ameliorat - asadar, pentru ca mesajul publicitar sa fie eficient si, implicit, produsul sa devina vandabil, remanenta imaginilor stalinismului reclama un artefact de pozitivitate, de optimism comercial. Dorinta celor care au cumparat dupa 1989 marci dezvoltate de limitarile perioadei comuniste de a le vinde intr-un mediu al concurentei consumiste i-a obligat sa adopte regulile pietei pentru promovare. Au fost propuse idei novatoare, distincte de imaginea initiala a produsului, fiind alterate fie ambalajul si sloganul, sau chiar denumirea. Renegarea caracteristicilor dezvoltate sub comunism s-a dovedit falimentara cel mai adesea: producatorul incaltamintei Guban a fost nevoit sa revina asupra deciziei de schimbare a marcii, iar pentru Oltcitul produs la Craiova, fabricarea pentru o scurta perioada sub numele Oltena nu a dus la repozitionarea produsului, productia fiind sistata la scurt timp. Continui