La sfarsitul secolului al XIX-lea si inceputul urmatorului, fie ca voiai haine noi, o vioara model Stradivarius sau o lampa, le cautai in catalogul Sears (50 de centi, uneori gratis). Si nici acum lucrurile nu
s-au schimbat pentru multi americani. Ideea afacerii i-a apartinut lui Richard Warren Sears, un tanar din Minnesotta care in 1886 avea 23 de ani si lucra la posta. Richard se vazuse nevoit sa munceasca de la 17 ani ca operator de telegraf, pentru ca tatal sau, un fierar bogat, daduse faliment. Nici prin gand nu-i trecea ca dintr-o intamplare avea sa ajunga "geniul vanzarilor prin corespondenta" si proprietarul unei companii de comenzi, extinsa la nivel mondial si de-a lungul secolelor.
In 1886, cand o companie din Chicago a trimis din greseala un transport de ceasuri unui bijutier din Minnesota, Sears a cumparat marfa refuzata si a vandut-o pentru un profit bunicel. Apoi a mai comandat alte ceasuri, infiintand in acelasi an R.W. Sears Watch Company in Minneapolis.
Peste cateva luni se muta la Chicago si dadea anunt in Chicago Daily News, cautand un om care sa repare ceasurile returnate de clienti. A raspuns Alvah C. Roebuck, iar Sears l-a angajat. Cei doi tineri care abia trecusera de 20 de ani au inceput astfel o afacere de renume mondial, numita din 1893 "Sears, Roebuck and Co". Succesul ceasurilor in acea vreme (ca si acum) se explica prin faptul ca erau semne ale sofisticatului mediu urban si prin urmare erau cautate de cei care aspirau la un statut mai bun. Daca in cazul ceasurilor, pentru Sears a fost mai mult mana destinului, urmatorul pas a fost bine gandit. El stia ca majoritatea americanilor traiau la tara si nu aveau acces decat la marfa putina si scumpa din magazinele din preajma. Asa ca Sears, Roebuck and Co. le-a venit in ajutor, scotand un catalog cu produse mai ieftine care se puteau comanda prin posta. Se spunea, de altfel