Teama resimtita fata de Securitate se rasfrânge in continuare, la 16 ani de la Revolutie, asupra actualelor servicii de informatii din România. Intr-un sondaj al Biroului de Cercetari Sociale efectuat la inceputul lunii august se arata ca 53% dintre români considera ca actiunile de politie politica au continuat si dupa 1989. Neincrederea se manifesta atât la nivelul institutiilor ca atare, cât si fata de cei care au condus SRI, SIE si DGIPI din 1990 incoace. Un clasament al increderii in sefii acestora ofera rezultate dezastruoase pentru imaginea acestora. Cel mai bine vazut este Radu Timofte, insa acesta beneficiaza de increderea a numai 19,4% dintre respondenti. In cazul celorlalti, nivelul acesteia este si mai scazut: Virgil Magureanu - 18%, Virgil Ardelean - 14%, Gheorghe Fulga si Ioan Talpes - 11%, Catalin Harnagea - 9% si Costin Georgescu - 8%. SRI este considerat mai ineficient decât Securitatea In aceste conditii, nu surprinde ca 42% au considerat ca demisia directorilor serviciilor a fost o decizie buna, in timp ce doar 14% au apreciat-o negativ. Alti 24% au spus ca este inutila. Cât priveste netrimiterea de catre Traian Basescu la parlament a demisiilor, 41% dintre cei chestionati au spus ca a fost intentionata, iar 30% au apreciat ca a fost o simpla omisiune. In cazul disparitiei lui Hayssam, 58% dintre respondenti considera ca serviciile de informatii au fost implicate, iar 38% cred ca presedintele a fost informat privind intentiile sirianului de a parasi tara. Evaluarea negativa de catre populatie a SRI este reflectata si de nota medie pe care a primit-o ca urmare a activitatii sale, 5,59, mai mica chiar decât a Securitatii, de 5,99. Mai bine de jumatate din populatia tarii (53%) considera ca serviciile secrete sunt printre cele mai corupte institutii din România, iar 61% considera ca bugetul acestora ar trebui redus. Pâna acum 3% dintre cei chestionati