La Parlament se afla un pachet de legi cu care nimeni nu stie ce sa faca.
Il voteaza, devine lege si unii se tem de consecinte. Nu-l voteaza, lezeaza orgoliul de autor al presedintelui care l-a mosit. Pachetul cuprinde mai multe legi referitoare la siguranta nationala. Proiectul a fost o vreme secret, dar a starnit comentarii si indiscretii din partea politicienilor Pnl. Insa ce mai e un secret intr-o Romanie indragostita de dezvaluiri? Si asa, din pricina indeciziilor si certurilor dintre membrii coalitiei guvernamentale, Romania e membra Nato de trei ani de zile, fara sa fi schimbat doctrina sigurantei nationale, veche de pe vremea lui Ion Iliescu si a firului rosu la Moscova.
Ironia sortii, problema securitatii nationale revine tocmai cand se discuta ce era securitatea nationala in timpul comunismului. Unii avertizeaza asupra pericolului ca noua siguranta nationala sa repete la indigo principii pe care se sprijinea securitatea lui Ceausescu. Ingrijorarea e starnita de cateva fragmente de lege care au ajuns in paginile ziarelor. Posibilitatea ca oamenii serviciilor secrete sa foloseasca, e drept, pe timp limitat, metodele informative specifice pentru a supraveghea pe cineva, scurtcircuitand solutia judecatoreasca, a starnit comentarii aprinse. Voci din societate au cerut reformularea prevederii. Ba chiar sa fie eliminata. Bunul plac al serviciilor secrete a avut efecte catastrofale la nivel social. Conform proiectului, agentul secret poate patrunde in locuinta, in corespondenta sau in convorbirile telefonice ale celor banuiti ca pun in pericol siguranta nationala. Poate culege informatii in orice fel, le poate folosi cum vrea. Fireste, in interesul securitatii nationale. O securitate nationala care inseamna protejarea intereselor clasei politice si a statului, prin toate metodele legale - dar legal inseamna si conform unor legi abuzive. Grave preve
