Istoria consemneaza pe actualul teritoriu al Craiovei existenta unor asezari omenesti de doua milenii si jumatate. Cea mai importanta localitate din Oltenia a avut un rol important de-a lungul vremii. Una dintre asezarile geto-dacice mai importante de pe raza Craiovei (zona Mofleni) a purtat numele de Pelendava, datând din perioada 400 - 350 i.d.H., dupa cum indica descoperirile arheologice. La inceputul secolului al II-lea d.H., romanii au construit aici un castru, intâi din valuri de pamânt intarit (in timpul imparatului Traian, 98 - 117), apoi din piatra si caramida (in vremea lui Hadrian, 117 - 138). Datorita pozitiei geografice favorabile, protectiei castrului roman si a garnizoanei militare, Pelendava romana a cunoscut o viata infloritoare. Asezarea este mentionata pe Tabula Peutingeriana - o harta a Imperiului Roman, realizata la initiativa imparatului roman Caracalla. Anul 225 (când s-a definitivat aceasta harta - in timpul lui Severus Alexander) este considerat data primei mentiuni documentare a celei mai vechi asezari din vatra actualului oras. Familia Craiovestilor Numele de Craiova pare sa vina de la mosia puternicilor boieri Craiovesti pe care era asezat târgul prin secolul XV, iar dupa prima jumatate a secolului al XVI-lea, Craiova este numita frecvent oras. Familia Craiovestilor - la hotarul secolului XV - detinea peste 100 de sate. Aceasta putere economica i-a creat un statut de autonomie politica atât de larga, incât domnii aflati in scaun nu se puteau mentine fara alianta cu aceasta adevarata dinastie boiereasca. De-a lungul vremii, din rândul familiei Craiovestilor s-au ridicat domnitori de seama: Neagoe Basarab (1512 - 1521), Radu de la Afumati (1522 - 1529), Radu Serban (1602 - 1611), Matei Basarab (1632 - 1654), Constantin Serban (1654 - 1658), Serban Cantacuzino (1678 - 1688), Constantin Brâncoveanu (1688 - 1714). Bania Craiovei Aparuta in ulti