La jumatatea saptamanii trecute Banca Nationala a decis sa mentina neschimbate dobanda de politica monetara, la 8,75%, cat si rezervele minime ale bancilor.
„Indicatorii macroeconomici releva continuarea dezinflatiei, mai pronuntata decat prognoza anterioara, pe fondul temperarii dinamicii preturilor administrate si a preturilor alimentare volatile, dar si ca efect al inaspririi progresive a conditiilor monetare", se arata intr-un comunicat al BNR. Cu toate acestea unii dintre bancheri anticipeaza masuri de crestere a dobanzii de interventie la 9,25%, datorita unei posibile volatilitati mai ridicate a cursului de schimb.
Decizia BNR a readus zambetele pe fetele bancherilor, care se confrunta de mai multe saptamani cu o criza de lichiditate dupa ce rezervele minime obligatorii in lei au fost majorate, in iunie, de la 16 la 20%, ceea ce a majorat costurile de imprumut de pe piata interbancara, dobanzile „over night” urcand, in momentul de varf, peste nivelul ratei lombarde a BNR, de 14%. Cele mai afectate au fost bancile mai mici care nu pot atrage sume semnificative de la clienti, ele fiind nevoite sa se finanteze la costurile ridicate ale pietei.
In aceste conditii o parte din banci au inceput sa majoreze dobanzile la depozite, pentru a stimula economisirea populatiei, de altfel, una din tintele BNR, dupa ce la finele anului trecut dobanzile oferite se aflau la limita inflatiei sau chiar sub aceasta. In aceste conditii nivelul dobanzilor la un an au crescut, in unele cazuri, la peste 8%, nivel care aduce acum un castig real celor care isi plaseaza banii in banci, avand in vedere posibilitatea ca inflatia sa incheie anul sub pragul de 7%.
Trebuie remarcat faptul ca, datorita concurentei acerbe pe zona de retail, bancile au preferat sa mentina neschimbate dobanzile la creditare.
Revenind la piata monetara observam o scadere dramatica a pla
