Sorescu, dar Cărtărescu, Breban şi Emil Brumaru sunt noile nume care apar pe buzele preşedinţilor instituţiilor culturale. Sunt geniali, dar absenţi de pe marile pieţe de carte. Nu sunt o Sorescu, dar Cărtărescu, Breban şi Emil Brumaru sunt noile nume care apar pe buzele preşedinţilor instituţiilor culturale. Sunt geniali, dar absenţi de pe marile pieţe de carte. Nu sunt o certitudine în dezbaterile literare din străinătate. Fascinaţia creaţiilor lor este ucisă în trei rânduri, pe o coloană de ştiri din revistele internaţionale.

Uniunea Scriitorilor, Ministerul Culturii şi Cultelor, Institutul Cultural Român şi Academia Română nu au trimis, în ultimii ani, nicio nominalizare către Academia Regală Suedeză, care acordă Premiul Nobel pentru Literatură. Criza de notorietate a scriitorilor români este confirmată de toţi preşedinţii instituţiilor. După 16 ani în care nimeni n-a avut ca prioritate cultivarea unui brand literar care să reziste în competiţie cu greii literaturii mondiale, Institutul Cultural Român demarează, în sfârşit, un program intens de traduceri. Vor mai trece însă ani buni până când Nobel va avea vreo şansă să "rimeze" cu România. Oamenii-cheie din sistem au vorbit pentru Adevărul despre îndepărtata şansă la Nobel a literaturii made in Romania.

Instituţiile îşi pasează responsabilităţile

Adrian Iorgulescu, ministrul culturii şi cultelor: "Cred că suntem capabili să aruncăm în faţă, acum, un posibil candidat pentru Premiul Nobel pentru Literatură. Nominalizările din partea românească se fac de mai mult timp şi într-o primă fază trebuie să fim noi coerenţi cu susţinerea unei persoane. De obicei, fiecare instituţie face câte o nominalizare, acestea ajung la comitetul de decernare suedez şi, dacă din partea României, în loc să vină trei aceleaşi propuneri, vin zece propuneri diferite, sigur că ei spun,

Domnule, ăştia nu şt