Cu prilejul recentului Consiliu Ministerial al OCDE (Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica, ce reuneste tarile dezvoltate ale lumii), s-a putut auzi, din partea chiar a celui ce detinuse pana la acest forum functia de secretar general al organizatiei, dl Donald J. Johnston, o asertiune mai putin uzitata pe la reuniuni ale tarilor dezvoltate: "Este momentul ca statele puternice sa nu se mai gandeasca doar la modul in care sa traga toate foloasele de partea lor, ci la modul in care pot sa le imparta cu celelalte state care contribuie la realizarea beneficiilor". OCDE monitorizeaza politicile economice interne si comportamentele internationale ale tarilor membre, efectueaza analize si formuleaza recomandari in atentia acestora si, pe articulatia modelelor economice cu care opereaza, intocmeste previziuni care s-au dovedit in timp extrem de congruente cu realitatile intervenite dupa aceea. Astfel incat analizele, proiectiile si recomandarile OCDE au capatat o mare notorietate si greutate in lumea economica globala, cu atat mai mult cu cat vizeaza aproape 60% din produsul brut mondial, cam atat reprezentand ponderea tarilor membre in total. Ca atare, cuvintele dlui Johnston nu ar putea fi chiar ignorate, desi evident ca acest lucru se va petrece in practica. "Ne intelegem chiar foarte bine - se plangea, de altfel, dl Johnston - atunci cand vine vorba despre identificarea obstacolelor si a principiilor care trebuie implementate pentru inlaturarea acestor obstacole. Neintelegerile se produc doar atunci cand vine vorba sa punem metodele in practica". Nimic mai clar! Vasazica, OCDE, intr-un fel un templu al lumii dezvoltate, a identificat fara echivoc problema: globalizarea genereaza beneficii, dar acestea sunt dezechilibrat si inechitabil distribuite si, mai precis, tarile dezvoltate se straduiesc sa si le insuseasca unilateral, celelalte tari ale lumii ram