BUCATARIA DE ALTADATA Panis, pane, pita, pchita, pcita, pitan, chitau, bulca, panisoara, paine... Indiferent de zona tarii, fie ca e vorba despre Transilvania, Maramures, Muntenia sau Moldova, pita simbolizeaza "rodnicie, fertilitate, bunastare, sanatate, bogatie". Intr-un cuvant - viata. Hrana a trupului si a sufletului. Crestinul isi incepe ziua rugandu-se la Cel de Sus: "Painea noastra cea de toate zilele da-ne-o noua astazi...". Pita este unul dintre simbolurile lui Iisus Hristos. El spunea: "Eu sunt painea vietii". Din paine se face sfanta grijanie, cum ii spune taranul roman la impartasanie sau cuminicatura. Tot din aluat de paine se face prescurea pentru nafura sau anafora. Cu pita si sare se intampina cei primiti in ospetie. Cu pita alba se ademenesc ursitoarele "cand sorocesc norocul noului nascut". Si exemple, zamislite din cerescul dar - bobul de grau - , aflam la toate popoarele.
RITUAL. Cum se facea pita intr-o gospodarie taraneasca? O data sau de doua ori pe saptamana se incingea "cuptiorul". Bucuria copiilor. Participau si ei, in felul lor, la acest ritual. Aduceau cocenii pentru "hrana focului". Stapana casei, fiindca doar ea facea aceasta, cernea faina de grau intr-o copaie din lemn sau albie, adauga sare, plamadeala si apa. Ca sa creasca pita, se punea taic sau taica. Era un fel de plamadeala, ca spuma de la bere, si se cumpara de la berarie. Cine facea pita mai des isi facea drojdii in casa. Compozitia se framanta cu sarguinta. Produsul se acoperea cu un stergar si se lasa la dospit intr-un spatiu cald. Intre timp se facea focul in cuptor sau la test (cuptor taranesc in Gorj, Romanati, Teleorman). Dupa dospit "se intinde coca, cat voieste sa faca painea de mare, pe un carpator si o duce de o asvarle in cuptior ori o pune sub test sa se coaca".
TRADITIE. Elena Voronca, un antropolog al alimentatiei romanesti, in "Datinele si credintele p
