reprezintă în fapt o nouă portiţă oferită consiliilor locale care decid vânzarea terenurilor pentru a împroprietări preferenţial pe cine are "punctajul" mai mare. În ultimii trei ani, reprezintă în fapt o nouă portiţă oferită consiliilor locale care decid vânzarea terenurilor pentru a împroprietări preferenţial pe cine are "punctajul" mai mare. În ultimii trei ani, dintre cei care s-au înghesuit la ghişeele primăriilor pentru a pune mâna pe un astfel de teren, puţini au avut succes.
Pe de-o parte edilii au invocat lipsa unor loturi disponibile, iar pe de altă parte situaţia juridică neclară a terenurilor a făcut ca legea să nu poată fi aplicată. Numai în Bucureşti, la primăriile de sector au fost depuse aproximativ 6.000 de solicitări. Norocoşi s-au dovedit a fi doar cei din sectorul 2 al Capitalei, care chiar au primit terenurile pe care şi-au construit deja case.
Cu toate că această modificare s-a produs anul acesta, în luna mai, majoritatea primăriilor habar nu aveau, iar cele informate au tăcut mâlc. Iniţiatorul modificării legii, senatorul PSD Aurel Simionescu, susţine că "s-a dorit normalizarea situaţiei în care tinerii erau practic semiproprietari. Din păcate, primăriile nu au mediatizat această facilitate, deşi ele ar fi fost primele instituţii care ar fi câştigat din taxele şi impozitele pe terenurile respective", ne-a declarat senatorul.
Legea 15/2003, o gogoriţă electorală
Într-adevăr, funcţionarii primăriilor de sector din Capitală şi din oraşele mari (Cluj-Napoca, Iaşi, Sibiu etc) nu erau la curent cu ultimele noutăţi legislative. După ce zeci de mii de tineri din toată ţara au sperat că vor primi, în sfârşit, un lot de casă, în urmă cu un an au venit legile proprietăţii, au apărut cererile de retrocedare, iar primăriile au fost nevoite să sisteze "împroprietărirea" tinerilor. În Sibiu, de pildă, există peste 400 de