De la Hunedoara spre sud, la câţiva km de biserica din Strei, ajungem la Rezervaţia de zimbri de la Haţeg, în pădurea Slivuţ. Rezervaţia are acum patru exemplare: un zimbru, Romo, două De la Hunedoara spre sud, la câţiva km de biserica din Strei, ajungem la Rezervaţia de zimbri de la Haţeg, în pădurea Slivuţ. Rezervaţia are acum patru exemplare: un zimbru, Romo, două zimbruţe, Romina şi Roxaniţa, şi cel mai tânăr vlăstar al familiei, Roviţa, de un an şi şapte luni.

Zimbrii fac pui din patru în patru ani, aşa că nu se pot înmulţi prea repede. În epoca ei de glorie, rezervaţia avea până la 16 exemplare. Mare parte din suprafaţa rezervaţiei a fost însă cedată pentru retrocedări, şi are acum nu mai mult de 20 ha. La această capacitate, rezervaţia ar putea avea până la maximum şase zimbri. Circa 20-50 de turişti vin zilnic să vadă zimbrii. În rezervaţie mai pot fi văzute şi câteva căprioare. A fost şi un urs, chinuit într-o cuşcă mică, care a plecat acum să locuiască în condiţii mai bune. "Acolo ar trebui să stea acum primarul din Haţeg", spun nişte turişti din zonă, trecând pe lângă cuşca ursului. De fapt, asocierea zimbrilor cu Haţegul e puţin forţată, ne povesteşte un cercetător de la Muzeul Antipa din Bucureşti, Dorel Ruşti. Prima pereche de zimbri a fost adusă în România şi în Haţeg în 1958, din Polonia. Atunci s-a înfiinţat rezervaţia, prima de acest fel de zimbri din România. Totuşi, zimbrii au intrat în conştiinţa locului şi ar putea fi exploataţi mai bine ca obiectiv turistic. Mai există două rezervaţii de zimbri, în zona Vânători-Neamţ, cu un efectiv asemănător, şi în Prahova, în rezervaţia Neagra-Bucşani, unde sunt circa 40 de exemplare.

Zimbrii, ca fluturii

Nenea Ioan îngrijeşte de zimbri ca de copiii lui. Povesteşte despre fiecare, ce probleme au, cum îi îngrijeşte, cât de slabi i-a găsit la sfârşitul iernii. Cum a făcut găleţi înt