Multe s-au schimbat intr-o suta de ani prin urbea Banului Mihai. Si totusi, exista destule aspecte care te pot face sa te simti ca in urma cu un secol. Craiova de altadata ii interesa pe vizitatori prin amestecul de stiluri arhitecturale si prin atmosfera de oras patriarhal, nu lipsit insa de pitoresc si tumult. Iata cum profesorul si publicistul craiovean C.D. Fortunescu descria orasul de acum un secol: „In strada Unirii, de la rascruciul inspre soseaua Bechetului, pe atunci nu erau decât pravalii cu un singur etaj, unde puteai gasi obiecte de arta si orice putea servi la impodobirea unui interior, marfuri aduse din strainatate. Imediat dupa acestea venea cafeneaua Sarasi, pe locul unde e acum hotelul Minerva. Aici era adunata protipendada Craiovei la citirea gazetelor si la taifas. De aici, coborând pe lânga hotelul Teodoru spre biserica Sfântul Dumitru si vechea Banie, intre acestea doua se deschidea o ulicioara de picior care cobora spre Sapte Fântâni, cel mai bun loc de sanius pentru copiii din aceasta parte a orasului. In dreapta ulicioarei se intindea clopotnita cu turla inalta a batrânei ctitorii a lui Matei Basarab, atunci ruina parasita, având un cu totul alt aspect decât cel actual si pe acoperisul careia crescuse un pom“. Vremuri si schimbari In trecut, centrul orasului, Piata Prefecturii de astazi (in prezent o imensa groapa, din cauza lucrarilor de modernizare care par a nu se mai termina), il reprezenta o cismea din perimetrul fostei piete Elca, ce marca vechea vatra negustoreasca a orasului. Luând-o pe actuala strada A.I. Cuza (numita cu un secol in urma strada Justitiei), la inceputul secolului trecut plecai de lânga hotelul Palace (care a functionat pâna prin anii '90, acum gazduind o parte din serviciile municipalitatii), treceai pe lânga proaspetele imobile ale Bancii Comerciale (actualul sediu al Primariei Craiova) si Palatului Administrativ (car