Gropile de gunoi amplasate in mijlocul padurii sau exact la intrarea in marile orase sunt doua din motivele pentru care Europa ne-a tras de urechi la capitolul protectiei mediului. Pericolul autoaprinderii gunoiului este departe de a fi inlaturat.
Dupa ce ca autoritatile locale nu dispun de fondurile necesare construirii unor depozite ecologice, se mai si cearta intre ele si nu vor sa participe la proiectele comune. Doar 18 gropi de gunoi din 253 sunt conforme sau vor deveni conforme cu normele europene pana la sfarsitul acestui an. Restul, vor trebui inchise treptat pana in 2017.
Atunci, in toata tara nu vor mai exista decat 65 de gropi de gunoi, cu o capacitate de depozitare de aproape 6 milioane de tone de deseuri pe an. Daca, in momentul de fata, suprafata ocupata de gropile de gunoi este de peste 700 de hectare, atunci cand se vor respecta directivele Uniunii Europene, suprafata pentru deseuri va fi de doar 550 de hectare.
Autoritatile locale nu vor sa colaboreze
La Constanta, la Chiajna, in Braila, in Piatra Neamt, in Sighisoara sau la Brasov au fost construite deja depozite zonale. Ideea pe care se lucreaza este ca mai multe orase sa depoziteze intr-un singur loc gunoiul, eliminandu-se asftel gropile municipale. In orase vor exista doar rampe de depozitare.
Insa pentru a se putea construi aceste depozite zonale, autoritatile locale trebuie sa colaboreze. Acest lucru este si o conditie esentiala pentru obtinerea finantarilor europene. Totusi, lucrurile nu se respecta. In judetul Mehedinti, consiliile locale nu sunt interesate de asocierea pentru dezvoltarea sistemului integrat de deseuri.
Vicepresedintele Consiliului Judetean, Iancu Holtea, a declarat ca toate cele 64 de unitati administrativ-teritoriale trebuiau sa se alature Consiliului Judetean si sa participe impreuna la constructia unui