Am inteles in aceste zile de ce "mafia" noastra nu face asasinate fizice ca in Ucraina, Rusia sau Bulgaria atunci cand anumiti politicieni sau ziaristi ii tulbura apele si interesele. Pur si simplu nu este nevoie. Are unelte excelente sa ingroape public pe oricine doreste. Pe de-o parte, jurnalistii cu solda sunt mereu in pozitie de drepti fata de stapanul generos. Pe de alta parte, multi jurnalisti sunt superficiali, slab pregatiti, incapabili sa inteleaga sensurile termenilor cu care opereaza, incapabili sa distinga intre victime si tortionari, intre a turna si a fi turnat, dar sunt mereu dornici sa faca valuri. In acest fel, la anul 2006, inainte cu cinci luni sa ne luam eticheta de europeni, reusim sa resapam trecutul producand maculati neasteptati, dar si neo-nuferi, imaculatii. Intre cei dintai este predictibil ca se vor aseza oameni cu prestigiu de persoane integre, necorupte. Intre cei din urma, neo-nuferii adica, este predictibil ca se vor aseza oamenii care au privatizat Romania in folosul propriu, ne-au facut si ne fac legi si mai ales ne-au pus si pun biruri pe care le redistribuie spre firmele propriei grupari, una cu un vast exercitiu al solidaritatii underground. E drept ca au cam devalizat bunurile publice, dar vezi, e pe merit, trebuiau compensati. Erau disidenti, erau victime ale regimului comunist, vanate de Securitatea reprezentata, iata, prin Mona Musca, ex-politiciana cetatenilor. Fiind ultima reduta stalinista a Europei de Est (alaturi de Albania), Romania anilor ‘80 a conservat si dezvoltat un sistem de complicitati si duplicitati prin care toata lumea cu un minimum de influenta traia ilegal sau imoral, din punctul de vedere al Securitatii. Cum pacatuiam? Ce insemna "pacat"? Cred ca orice. Multi cumparam cafea la negru, mituiam doctorii cu Kent, faceam rost de mancare extra-ratie, aveam relatii "neprincipiale" cu alti oameni, eventual rau fama