Mastile Thaliei Inainte de a fi spectacol, o piesa de teatru este text. Pentru a produce spectacolul, e nevoie de garantia valorii textului. Pentru a da o imagine mai apropiata despre virtutile spectaculare ale textului, se practica lectura dramatizata. Este nevoie de multiplicarea textului, de aflarea unei posibile distributii, de un regizor care sa gandeasca totusi lectura si de niste actori dispusi sa sacrifice din putinul lor timp pentru a participa la avanpremiera care, uneori, ramane si singurul spectacol. Toate acestea necesita un efort mai mare decat o simpla lectura. Si totusi, de mai multa vreme, in fiecare ultima zi de luni a lunii, incepand cu ora 18.00, la Sala Oglinzilor de la Casa Scriitorilor se produc astfel de seri teatrale, cu piese in premiera.
"Clubul dramaturgilor" s-a nascut si traieste din pasiunea pentru teatru a trei oameni: Lucia Verona, Horia Garbea si Mircea Ghitulescu. Multi autori, de mai toate varstele, au trecut pe-aici: Pusi Dinulescu, Paul Vinicius, Horia Garbea, Stefan Mitroi, Lucia Verona, spre a-i enumera numai pe acei autori despre care am siguranta ca si-au prezentat productiunile "la oglinzi", la unele "montari" chiar fiind spectator.
M-am apropiat cu oarece prudenta de Club pentru ca nu scriu teatru, iar lectura dramatizata mi se parea o strutocamila: nici nu ma lasa pe mine sa-mi imaginez spectacolul citind textul (facandu-mi singur regia, imaginandu-mi in roluri actorii pe care eu ii cred potriviti) si nici nu este propriu-zis spectacol, cu costume, scenografie, regie pusa la punct.
Apoi, eu sunt de parere ca, daca e ceva intr-un declin evident in lumea noastra culturala, apoi acesta este teatrul, mai ales teatrul scris de autori contemporani, multi aflandu-se la un nivel amatoristic aproape jenant. Adica vreau sa spun ca putini mai stiu rigorile constructiei dramatice, confundand fie un te
