refuză să mai vină la centrele de profil. Criza afectează familiile care îşi doresc copii, dar au probleme cu spermatogeneza.Mii de cupluri din Marea Britanie apelează la inseminare refuză să mai vină la centrele de profil. Criza afectează familiile care îşi doresc copii, dar au probleme cu spermatogeneza.
Mii de cupluri din Marea Britanie apelează la inseminare artificială sau la fecundare in vitro, multe fiind dispuse să facă "turism medical" pentru a-şi rezolva problema în zone cu o legislaţie favorabilă. Încă patru ţări europene şi Noua Zeelandă au introdus legi care deschid arhivele centrelor de reproducere umană asistată, iar o eventuală decizie a justiţiei americane într-un caz de acest fel ar putea deveni lege în SUA.
În România, pachetul de legi ale reformei sanitare acoperă şi transplantul, reglementând favorabil atât donarea de spermă, cât şi reproducerea asistată.
Sperma, produs de transplant
"Sperma donată sau embrionii rezultaţi in vitro sunt considerate produse pentru transplant, ne-a declarat dr. Victor Zota, director executiv al Agenţiei Naţionale de Transplant. Banca de spermă are obligaţia să păstreze fişa donatorului 30 de ani, păstrând confidenţialitatea. Dacă donatorul descoperă că are o boală genetică, are obligaţia să anunţe centrul, dar identitatea sa rămâne necunoscută".
Prima bancă de spermă din România funcţionează la Spitalul "Panait Sârbu" din Bucureşti, al cărui Centru de reproducere umană asistată are cele mai bune rezultate.
"Avem circa o sută de donatori, ne-a declarat dr. Anca Vasilescu, care nu sunt recompensaţi cu bani, dar obţin un set complet de analize, care altfel i-ar costa aproape 2 milioane de lei. După ce realizăm câteva donări, îi scoatem de pe liste. În ultima vreme, rezultatele centrului au atras şi cupluri din străinătate, în special români din diaspora, dar şi italien
