Cine spune ca PSD e un partid fara busola se pripeste. Dimpotriva, PSD e chiar bine orientat spatio-temporal. Pentru ca e vara, liderii partidului au apucat-o care incotro. Lui Geoana, busola nu-i arata decat nordul american, unde l-a tras ata acum trei saptamani si nici ca i s-a mai gasit urma. Oprescu, baiat intreprinzator de Primaverii, s-a orientat spre refegeu.
Pe Mitrea il poarta sotia spre destinatii exotice. Ion Iliescu, il stim, nu se da dus din Romania, dar isi imparte si el concediul intre Scrovistea si Snagov. Si, uite asa, bine raspandit pe planeta, intaiul partid de Opozitie al Romaniei lasa viata si oportunitatile sa treaca pe langa el.
Ramasii speciali ai PSD, Cristian Diaconescu si Ilie Sarbu, priponiti firav de Titus Corlatean in ultimele zile, au fost prezente palide intr-o tara imbujorata de flama ultimei sarje de dosare.
Dupa aproape doi ani de la pierderea Puterii, fostul partid-stat s-a asezat definitiv pe pozitia de partid al statului degeaba. A ratat toate ocaziile posibile de a cenzura eficient guvernarea schioapa, a irosit sansele de a puncta in momente de criza majora ale Puterii actuale, a mimat opozitia aruncand in Guvern cu ghemotoace de hartie botezate la repezeala "motiuni".
A reusit performanta ca, la jumatatea mandatului, sa nu fi produs nici macar un proiectel politic cu care s-ar fi putut prezenta in fata a ceea ce a mai ramas din electoratul sau. Fandoselile americanizate ale lui Mircea Geoana - "Revolutia binelui" sau "rebranding"-ul PSD - n-au urcat nici macar pe gazeta de perete din holul sediului central.
In plin scandal al securistilor de toate culorile politice, vocea PSD aproape nu se aude desi, culmea, pare partidul cel mai putin atins de deconspirarea fortata.
Atunci cand totusi se aude, glasul da balbe groaznice, care fac mesajul si mai lipsit de credibili
