La 28/29 iulie a incetat din viata Pierre Vidal-Naquet, cunoscut specialistilor si publicului cultivat din România prin doua lucrari fundamentale - Vanatorul Negru. Forme de gandire si forme de societate in lumea greaca (aparuta la Paris in 1981 si in România in 1983) si Asasinii memoriei (1987, tradusa in 2002). Nascut la 23 iulie 1930 in familia unui avocat dreyfusard, Vidal-Naquet a scapat prin miracol, la 14 ani, de deportare. In schimb, ambii sai parinti sunt arestati si trimisi la Auschwitz, de unde nu se vor mai intoarce. Cu putin timp inainte de acest sfarsit, tatal sau ii citase o fraza a lui Chateaubriand: "Lorsque, dans le silence de l’abjection, l’on n’entend plus retentir que la chaine de l’esclave et la voix du délateur; lorsque tout tremble devant le tyran, et qu’il est aussi dangereux d’encourir sa faveur que de mériter sa disgrâce, l’historien parait, chargé de la vengeance des peuples"(1). Chiar daca, la o vârsta mai inteleapta decât cea a adolescentei, va comenta cu umor identitatea sa de istoric-razbunator al popoarelor, nici unul din cei care i-au cunoscut indeaproape febrilitatea protestatara nu o poate eluda. Dupa cum spunea cândva, s-a consacrat istoriei asa cum altii se calugaresc, cu o fervoare a cautarii adevarului niciodata dezmintita. Tentat sa cerceteze istoria recenta, decide "sa-si disciplineze imaginarul", instalandu-se la buna distanta, in studiul Antichitatii. Intalneste, in aceasta disciplina, cu o vasta traditie academica in Franta, maestri pe care nu va inceta sa-i aminteasca cu gratitudine, ca Henri-Irenée Marrou sau Louis Robert. Decisiva avea sa fie insa intalnirea cu Louis Gernet, un desavarsit elenist care perturbase establishment-ul academic prin adeziunea sa la metodele lui Emile Durkheim si Marcel Mauss, si cu Vernant, continuatorul lui Gernet. In mod caracteristic insa, Vidal-Naquet - pe atunci asistent - debuteaza, in t