"Cand eram insarcinata si vedeam cum creste viata in mine, mergeam mandra ca o sa am un copil... Ma simteam importanta si-mi faceam planuri, visam ca Ema va face scoala de dans, sport. Visam ca orice mama..."
Asa incepe povestea Marianei Baba-Paun. E o tanara de 31 de ani din Slobozia. Lucreaza ca functionar public si e studenta in anul III la ASE. Si e mama Emiliei, o fetita de 4 ani si jumatate. Cu un an in urma, Ema a fost diagnosticata cu autism...
SANSA. "Acum nu mai visez... marturiseste tanara mama. Mi-e frica sa ma gandesc la viitorul ei, sper doar ca Ema sa fie un copil normal. Sa se descurce singura, sa nu depinda de cineva, sa poata fi primita in societate... Pentru mine, vestea ca Ema e bolnava a picat ca un trasnet. Eram mama singura, am divortat cand ea avea 9 luni, si imi pierdusem cu putin timp in urma ambii parinti. Am inceput sa caut rezolvari, remedii, tratamente pentru aceasta boala. La un centru din Bucuresti, doctorita Iulia Pantazi i-a facut o evaluare si a stabilit ca, pentru a deveni un copil normal, Ema trebuia sa urmeze un program special numit ABA. Pentru aceasta, avem nevoie de cel putin doi-trei terapeuti care sa lucreze cu ea sase-sapte ore/zi. Dar nu avem acesti specialisti. O duc la Centrul de recuperare neuropsihomotorie din Slobozia, insa nici aici nu se cunoaste terapia ABA. Privesc neputincioasa cum Ema se pierde in lumea ei si nu reusesc, ca mama, sa gasesc solutia cea mai buna."
PORTRET. "Ii place sa cante si sa danseze. Daca ii spun sa faca ceva folosind un anumit ton al vocii, retine repede, devine atenta si reproduce perfect... Are o ureche muzicala buna. Daca devine agitata pe strada, oboseste sau pur si simplu nu mai vrea sa mearga, incep sa-i cant toate melodiile pe care le stiu... Atunci ea se calmeaza si uita de oboseala sau de faptul ca nu este inteleasa... Este destul de sociabila, desi nu stie sa se
