Reprezentantii patronatelor din Marea Britanie au intervenit in dezbaterea privitoare la deschiderea pietei de munca pentru români si bulgari, imediat dupa data de aderare cea mai probabila, 1 ianuarie 2007. Intr-un material publicat joi de Financial Times, reprezentantii principalelor organizatii patronale din Marea Britanie exprima pozitia ca fluxul de muncitori din cele doua state din Europa de Est ar mai trebui amânat o vreme, pâna când economia britanica va fi asimilat lucratorii veniti din cele mai noi zece state membre ale Uniunii Europene. Dupa cum se arata intr-un material de pe EurActiv, daca pâna nu demult patronatele declarau ca migratia fortei de munca din noile membre este folositoare activitatilor economice britanice, compensând lipsa muncitorilor autohtoni si reducând presiunile de marire a salariilor, atitudinea angajatorilor s-a mai schimbat in ultima vreme. Cifrele oficiale ale Camerei Comertului din Marea Britanie indica 392.000 de aplicatii pentru locuri de munca de la est-europeni, dupa cel mai nou val de extindere UE din mai 2004. Numarul real de muncitori straini veniti in Marea Britanie este si mai mare, estimeaza Camera Comertului, si, desi acestia au fost de mare folos economiei, inca nu se cunosc toate consecintele instalarii lor in Marea Britanie. Susan Anderson, directoare de politici de resurse umane la CBI, cea mai mare organizatie patronala din Marea Britanie, a explicat pentru Financial Times: „Exista argumente puternice pentru a lua o pauza inainte de a deschide piata de munca pentru lucratorii din noile state membre, timp in care sa invatam lectiile experientelor de pâna acum“. Intr-un articol publicat luna trecuta in Financial Times, David Frost, directorul Camerei de Comert britanice, descria alt motiv foarte important pentru care afluxul de muncitori straini mai trebuie stavilit. Exista temerea ca noii emigranti ar putea crea „p