Noua Lege a azilului in România, elaborata de Oficiul National pentru Refugiati impreuna cu reprezentantii societatii civile si care aliniaza normele românesti in domeniu la cele europene, a intrat in vigoare pe 16 august. Statutul de refugiat este acordat cetateanului strain, in urma unei temeri bine intemeiate a acestuia ca ar fi persecutat in tara de origine pe motive de rasa, religie, nationalitate, opinii politice sau apartenenta la un anumit grup social. Noua Lege a azilului, nr. 122/2006, garanteaza solicitantului de azil in România faptul ca impotriva acestuia nu poate fi luata masura expulzarii, extradarii sau a returnarii fortate, dar si nediscriminarea pe considerente de rasa, nationalitate, etnie, limba, religie, categorie sociala, convingeri, sex, vârsta, orientare sexuala, handicap, boala cronica, apartenenta la o categorie defavorizata, situatie materiala, statut la nastere sau dobândit. De asemenea, sunt respectate principiul unitatii familiei, confidentialitatea datelor si a informatiilor legate de persoana care solicita protectie statului român. Printre imbunatatirile aduse de Legea azilului se numara depistarea si reunificarea familiala a solicitantilor de azil minori neinsotiti, reunificarea familiei si, in cazul beneficiarilor protectiei subsidiare, acordarea dreptului la munca solicitantilor de azil daca procedura dureaza mai mult de un an. Patru refugiati in Dolj In evidentele Biroului pentru Straini Dolj sunt inregistrati 780 de cetateni straini cu domiciliul temporar sau stabil in judetul Dolj, din care doar patru au dobândit statutul de refugiat, de la aparitia Ordonantei nr. 102/2000 privind regimul refugiatilor in România. „In judetul nostru avem doar patru azilanti, doi iranieni si doi irakieni. Al cincilea, un cetatean bosniac, si-a prezentat intentia de intra sub protectia tarii noastre“, a declarat comisar-sef Victor Negrea, seful Biro