Dominatia turca in Transilvania secolului al XVII-lea trebuia sa fie desavarsita de un supus fidel Semilunei. Descurcareti, turcii l-au gasit pe Mihai Apafi, unealta perfecta.
Secolul al XVII-lea a fost unul plin de evenimente pentru romanitate, fie ca vorbim de Tara Romaneasca, Moldova sau Transilvania. Aceasta din umbra si-a schimbat in mai putin de un secol "protectorul". De la sultanul turc, la imperialul habsburgic.
"Dezastrul militar din 1657, suferit in Polonia de Gheorghe Rakoczi al II-lea, a declansat o criza fara precedent a autoritatii centrale in Transilvania ingaduind afirmarea suprematiei starilor privilegiate. "Cu prilejul expeditiei impotriva lui Ioan Kemeny se raspandeste zvonul ca turcii ar intentiona sa ocupe Transilvania. Pentru aceasta, Imperiul Otoman ar fi trebuit, pe de-o parte, sa mobilizeze o armata numeroasa, iar pe de alta parte, cetatea Oradiei, ocupata in 1660 de catre otomani, asigura imperiului supravegherea Transilvaniei", explica Claudiu Turcitu, arhivist in cadrul Serviciului de Arhive Feudale, Personale si Colectii al Arhivelor Nationale.
Mehmet Kügük, beiul Ineului, l-a infrant pe Ioan Kemeny si l-a impus pe tronul Transilvaniei pe Mihai Apafi (1661-1690), fidel sultanului.
O MICA INTARZIERE. Inscaunat in 1661, Mihai Apafi primeste abia in 1667 firmanul de investire in domnie. Astfel, la 11-20 august 1667, Mehmed al IV-lea il investeste pe Mihai Apafi ca principe al Transilvaniei. In cronica lui Evlia Celibi se spune ca i s-au dat insemnele puterii: coiful cu pene, buzduganul si hilatul. Alaturi de acestea i s-a inaintat si o scrisoare imperiala, adica un firman de recunoastere in domnie si o scrisoare vizirala. "I se spune sa se imbrace cu hilatul si «sa aiba grija de sarmanii vilaietului, sa stapaneasca Transilvania asa cum trebuie, sa fie precaut» si ii cere sa trimita iscoade care sa informeze Poart
