Dintre toate metodele de contraceptie cunoscute si folosite in lume, steriletul face parte din categoria celor care agreseaza cel mai putin organismul femeii. Pe o asemenea scala anticonceptionalele hormonale sunt de departe cele mai daunatoare, interferând cu axul hormonal feminin caruia nu de putine ori ii strica delicatul echilibru. Conform eva.ro, steriletul este o metoda contraceptiva comoda (se monteaza o data la câtiva ani) si destul de eficienta (98%) si fara prea multe efecte adverse. Problemele ce pot aparea rezulta din tehnica deficitara a medicului la montare (asepsie ce lasa de dorit a mediului vaginal si cervical, pozitionare defectuoasa in cavitatea uterina etc.) sau din intoleranta organismului femeii la materialul din care este manufacturat steriletul (el este in ultima instanta un corp strain in cavitatea uterina si poate fi perceput ca atare de catre organism care poate reactiona foarte ostil la prezenta lui). Majoritatea steriletelor sunt din material plastic simplu sau cu o componenta metalica din cupru, care are rolul de a actiona ca un corp strain impiedicând implantarea embrionului, respectiv ionii de cupru au rol spermicid. Este inutil de subliniat ca aceste tipuri de sterilet nu au cum sa va influenteze din punct de vedere metabolic. Dar mai exista un tip de sterilete impregnate hormonal cu progesteron pentru a fi mai eficiente (si mai scumpe!). Un asemenea tip este posibil sa aiba o influenta hormonala nefasta, desi doza acestor hormoni este foarte mica. In consecinta, modificarea aceasta de metabolism nu se datoreaza montarii steriletului, ci mai degraba coincide in mod nefericit cu acest eveniment. Cautati totusi mai bine o cauza hormonala si in alta parte (si aici ma refer si la alti hormoni nu numai cei tiroidieni, respectiv si la alti doctori sau laboratoare). Nu se stie niciodata ce surprize puteti avea daca va bazati numai pe o singu